Definition
▶
resonanță
Rezonanța este fenomenul prin care un sistem oscilează cu o amplitudine maximă la o frecvență specifică, datorită influenței unui semnal extern de aceeași frecvență.
共鳴とは、外部の同じ周波数の信号の影響を受けて、特定の周波数でシステムが最大振幅で振動する現象です。
▶
Rezonanța unui instrument muzical determină calitatea sunetului pe care îl produce.
楽器の共鳴は、出す音の質を決定します。
▶
În experimentele de fizică, rezonanța este un concept esențial pentru înțelegerea undelor.
物理実験では、共鳴は波を理解するための重要な概念です。
▶
Arhitecții trebuie să țină cont de rezonanța clădirilor pentru a evita vibrațiile periculoase.
建築家は危険な振動を避けるために建物の共鳴を考慮する必要があります。