Definition
▶
bucurie
Bucurie se referă la o stare de fericire intensă, un sentiment de satisfacție și plăcere profundă.
الفرح هو حالة من السعادة الشديدة، شعور بالرضا والسرور العميق.
▶
A fost o bucurie imensă când am aflat vestea cea bună.
كانت فرحة كبيرة عندما تلقيت الخبر الجيد.
▶
Bucuria copiilor în parc este contagioasă.
فرحة الأطفال في الحديقة معدية.
▶
Am simțit o bucurie profundă când am văzut familia reunită.
شعرت بفرح عميق عندما رأيت العائلة مجتمعة.